Pasiunea pentru modelism poate fi împartita in general in modelism static si functional, acesta din urma cu o varietate de clase. De la yaht-uri transatlantice la masini off-road, de la planor la avionul biplan de acrobatie, modelismul are o multime de aspecte, ca societate insasi.
O culme a aeromodelismului o reprezinta elicopterele radiocomandate. Din momentul in care incepeti constructia elicopterului si instalarea sistemelor, intervine rigoarea, disciplina si acuratetea executiei. Aspectul cel mai pretentios al practicarii acestei ramuri de modelism apare ulterior: arta pilotajului, care este o provocare pentru oricine. Asemenea unui jongler care tine 4 mingi in aer în acelasi timp cu capul, mainile si picioarele, pilotul unui elicopter radiocomandat trebuie sa controleze evolutia dupa cele trei axe ale elicopterului simultan si individual. Zborul stationar poate parea o joaca de copil, dar stapinirea unei evolutii stabile este primul obstacol pe care incepatorul trebuie sa il depaseasca si reprezinta singurul progres catre zborul “real”, imediat ce emotia debutului este depasita. Pe masura ce se cistiga îndemînare si incredere in sine, pilotul de elicopter descopera ca ambitiile sale se multiplica. Poate veti dori sa va perfectionati in acrobatie, sau sa petreceti nenumarate ore pentru a construi macheta la scara a unui fuselaj, dar un lucru este sigur: niciodata nu veti duce lipsa de provocari !
Combinatia fascinanta de fizica, aerodinamica si arta constructiei machetelor la scara este de o mare varietate si de fiecare data cand veti ridica in aer un model nou de elicopter, veti simti acea ardere launtrica provocata de emotia unui nou pas castigat in acest domeniu: ideea ca stapiniti o masina zburatoare de o asemenea complexitate tehnologica.

Cum zboara un model elicopter
Daca doriti sa pilotati un elicoper radiocomandat, singura alternativa este sa invatati cum zboara acest aeromodel. Rotorul principal furnizeaza portanta care contracareaza forta gravitatiei, dar in acelasi timp indeplineste alte citeva functiuni de control al zborului.
Elicopterul are 4 comenzi principale: pasul colectiv (ridicarea de la sol si coborarea), inclinare (stanga-dreapta), translatia (fata-spate) si rotorul anticuplu (rotatie stanga-dreapta). Mai jos se explica pe scurt cum functioneaza aceste comenzi, cum se influenteaza si interactioneaza.

Axa transversala, axa longitudinala
Controlul elicopterului in directia fata-spate si lateral stanga-dreapta este data de platoul ciclic, care modifica in mod constant incidenta palelor rotorului in timpul rotatiei (comanda ciclica a pasului). Ca urmare, forta portanta generata de palele rotorului variaza in functie de pozitia lor instantanee fata de discul rotorului. Daca este generata o forta portanta mai mare pe una din fetele discului generat de rotor, acea parte a elicopterului se va ridica, modelul deplasandu-se in pozitia corespunzatoare inclinatiei. Cand elicopterul isi schimba directia, se modifica si valoarea totala a fortei portante iar modelul se va ridica sau va cobori in mod corespunzator. Acest efect poate fi corectat schimband in acelasi timp pasul tuturor palelor rotorului. Aceasta este menirea pasului colectiv.

Rotorul anticuplu
Puterea furnizata de motor se transmite rotorului principal, care sub efectul rotatiei va provoca un cuplu. Fuselajul va reactiona, rotindu-se in directie contrara sensului de rotatie al rotorului. Sarcina rotorului anticuplu este de a compensa aceasta miscare nedorita, producand o forta de tractiune laterala care se opune cuplului generat de rotorul principal. Echipamentele de radiocomanda moderne, asistate de microcomputer au facilitatea numita “revo-mix”, care permite rotorului anticuplu sa compenseze automat cuplul rotorului principal. In acelasi timp, pasul palelor rotorului anticuplu poate fi modificat direct din emitator; astfel se mareste sau se micsoreaza tractiunea rotorului anticuplu, producand miscarea de rotatie a elicopterului in jurul axei rotorului principal (miscare de giratie). Este important sa va amintiti ca mai degraba  controlati miscarea botului elicopterului si nu cea a cozii, pentru a fi siguri ca dati comanda corecta rotorului anticuplu.

Pasul colectiv al rotorului principal
La aeromodelele elicopter moderne, viteza de rotatie a rotorului principal este mai mult sau mai putin constanta si valoarea fortei ascensionale este controlata prin schimbarea simultana a unghiului de incidenta al palelor (pas colectiv). Daca mariti unghiul de incidenta al palelor rotorului, se mareste si valoarea fortei ascensionale, iar modelul se va ridica vertical. Atunci cand valoarea fortei ascensionale este egala cu greutatea modelului, elicopterul se va ridica in zbor stationar. Reducînd unghiul de incidenta al palelor rotorului, se micsoreaza valoarea fortei ascensionale, iar elicopterul va coborî.

Giroscopul
De cate ori se modifica viteza de rotatie a rotorului principal sau se schimba unghiul de incidenta al palelor acestuia, se schimba in mod corespunzator si valoarea cuplului rotorului, care daca nu este corectat, duce la giratia modelului fata de axa verticala (a rotorului principal). Necesitatea de a corecta in mod constant regimul de functionare al rotorului anticuplu ar duce la suprasolicitarea pilotului, daca nu am avea montat un giroscop. In momentul schimbarii valorii cuplului produs de rotorul principal, giroscopul “simte” automat aceasta schimbare si modifica incidenta palelor rotorului anticuplu pentru a preveni orice schimbare incipienta de directie. La început, giroscoapele erau mecanice, dar datorita cuceririlor tehnologice de ultima ora avem azi de-a face cu giroscoape piezoelectrice sau SMM (Silicon Micro Machine). Acestea functioneaza in intregime electronic, tehnologia de ultima ora permitind obtinerea unor giroscoape mult mai mici si mai usoare decît cele care existau numai cu putini ani in urma.